FISA AUTOBIOGRAFICA-CALIN PETRU CALUJNAI

*Nascut la 28 iunie 1936 in municipiul Satu Mare,din Misu(tatal) si Alexandra Stanescu(mama) avand trei frati.Face parte dintre basarabenii deportati.
*Studii:ciclul primar in Calafat,Facultatea de Agronomie,intre anii 1954-1960.
*Datorita Dictatului de la Viena din 6 septembrie 1940,functionarii de stat au fost obligati sa vina in Regat.Asa ajunge familia Calujnai in Calafat.
*Tatal a lucrat ca Inspector zonal la Schela din Vama Calafat,apoi la Magazinul de presa "Scanteia",la Adas,ca Guard financiar.
*Mama a lucrat casiera,pedagog la Liceul "Independenta"Calafat.
*Primul loc de munca al lui Calin Petru Calujnai,dupa absolvirea facultatii,a fost de director la Uscatoria de Tutun.Calafat,intre anii 1961-1963.Intre anii 1964-1968 detine functia de inginer sef,presedinte al C.A.P Smardan.
*Opinii:
         -Agricultura municipiului Calafat nu are alta varianta de prosperitate decat alinierea la agricultura stiintifica,practicata in tarile occidentale.Rezultatele pozitve,din fostul regim s-au datorat totalei colectivizari a pamantului,a uneltelor si a celorlalte forte de productie.Este un adevar de necontestat:cele mai puternice unitati agricole din Romania erau in sudul judetului Dolj,unde pamantul era cultivat in proportie de nouazeci si opt la suta,daca nu chiar suta la suta.Se putea face ceva pentru evitarea catastrofei,a nepasarii,pentru averea poporului.Acest dezinteres a duc la ruina.Contraargumete la situatia actuala putem gasi destule.Sunt pentru construirea de mici fabricute care sa valorifice materia prima agricola din zona.Sunt tipul de om care ar inghiti nisip de Calafat si sa nu ma satur de amintiri de aici.
         -Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana si integrarea danubiano-slava a zonei va fi indelungata si sinuoasa.Un lucru bun nu prinde precum prinde radacini o buruiana,chiar si intr-o crapatura de asfalt.
         -Cei care activeaza in invatamant au datoria sa imprime copuulor spiritul de solidaritate cu traditiile poporului roman.
         -Dupa anul 2000,municipiul Calafat a urcat progresiv catre urbanism si civilizatie,lucru de care suntem mandri.Zona centrala s-a modernizat,la fel si zona satului,cu case frumoase si de bun gust.Se simte ca in oameni a intrat ordinea,civilizatia.M-as bucura sa vad ca,in Calafat,va ajunge conducta de gaze.
 

                                        A.1.-RAZBOIUL SI NOI
                                                                   de ing.Petre-Calin Calujnai
          Marea conflagratie mondiala(1939-1945)a starnit furtuni de neguri si flacari,ucigand peste 55 milioane de fiinte umane,pentru simplul motiv ca au existat!
          Doctrina hitlerista,cu svastica fluturand pe cer,a transformat copii si tineri germani,in asasini cruzi si sadici,de neinteles.
          Istoria de acum 75-80 de ani s-a scris-si asa va ramane-cu litere de foc si pagini insangerate.
          Tavalugul sgomotos al tropotelor cadentate,amestecat cu uruitul senileleor si vuietul sirenelor neputincioase,au urlat catre inaltimi,durerea din glasul victimilor sfartecate de bombe si schije nemiloase.
           O intreaga "armada" de caractere,fortate sa ucida,la gandul contropitor de stapanitori,a dus o natiune civilizata si cu un trecut mare spre groapa fara fund a mizeriei umane,spre Iad.
           Forta militara impunea frica si supunerea oarba,incat nici noi,romanii nu am scapat de efectele ei;alianta romano-germana,Dictatul de la Viena-1940,invadarea U.R.S.S-ului si apoi reculul retragerii hitleriste spre vest,au fost si vor ramane tot atatea marturii ale acestui razboi.
                                                                  ***
         Intr-o localitate linistita,de pe malul stang al Dunarii,la Calafat,prin anul 1940,toamna tarziu goniti din Regat,poposesc cateva familii din Ardeal.
         Eram fiul cel mare al uneia din ele si port cateva amintiri,vii si in amanunt,de parca as fi vazut un film ieri sau alaltaieri.

         Se auzise ca,in malul de huma si nisip de la Bascov,ar fi cazut,intrand cu botul in sol, un avion german;am alergat acolo...Lume ca la balci..copii,tineri,batrani.Vrep 2 jandarmi,cu arma in banduliera,pazeau locul.
         Nea Fane Tudorica,vecin de-al nostru,de pe bulevard,era acolo de dimineata:fusese angajat de  comenduire sa sape in jurul avionului.Mai erau si alti 3-4 dar de la el am aflat ca,din burta avionului se auzeau gemete,intr-o limba pe care ei nu o intelegeau.
        Si doua zile au durat sapaturil;gemetele se stingeau mereu,mereu,pana nu s-au mai auzit deloc.
        A 3-a zi,avionul,cu bot cu tot ,a cazut mai spre plaja..si inauntru,masinarii,curele si scaune..si mai tarziu au scos de acolo,pilotul german:copil blond,cu ochii mari,albastri:asa murise el,privind.
        In imaginile selectate pentru voi,am si azi pe retina ochilor mei,chipul insangerat si plin de rani,al unei fetite de vreo 6-7 anisori,care,gasind langa poarta casei o papusa de lungimea unui cot,o ridicase,o sucise si ii apasase butonul ce a pornit explozia:era o jucarie a razboiului,un altfel de mod de a ucide...
        Asa au gasit-o parintii,vecinii ,prietenii acolo,in sat.Murise instantaneu ca nimeni nu a mai dat amanunte despre ea.
        Si in mica urbe,linistea fusese gonita intr-o dimineata de iarna.
        Cei care locuiau la mal de Dunare,in port,am vazut noi sirul de vapoare si slepurile greoaie,inaintand spre Severin.In dreptul tunelului,la chioscul fanfarei militare si mai ales,catre casele cocotate sus pe deal,pe langa fosta Biserica Greceasca,au pornit scuipaturile de foc ale rafalelor din gura"catelelor"(cum li se spunea,mitralierelor).
         Au murit,in chinuri,barbati si  femei,surprinsi pe strada;dar urmele gloantelor s-au pastrat pe peretii Bisericii Grecesti,pana prin anii 1975-1980 cand refacuta si repictata,biserica a devenit ortodoxa.