joi, 29 decembrie 2011

ASA SUNTEM NOI, ROMANII

  • TRADITIA SPIRITUALA
Am trait 50 de ani in bezna istoriei, 300-400 de ani sub turci iar ce-a mai ramas am trait pe unde am putut(Eugen Simion-"Fragmente critice", pag.40);
  • IDENTITATEA CULTURALA
De dragul unei utopii europene sa nu ne mai pierdem firea, traditiile, limba, valorile...(p.40);
  • SPIRITUL ROMANESC
Popor punte, asezat la granita dintre Occident si Orient, are in structura lui spirituala elemente traco-latino-bizantine, este un popor "cuminte".Modelul lui uman este tipul omului comunitar.Morala noastra este morala "cuviintei".In sistemele noastre filozofice intra totdeauna si legile "inimii".Romanul, ca latin oriental educat de ortodoxie, pune pret pe "partea cea mai buna" a lucrurilor, este rusinos, ingaduitor, lucid si duios.Toate aceste concepte sunt urmarite in :portul romanesc, asezarea caselor la sat, organizarea exterioara a caminului, umorul romanesc, arhitectura bisericilor, compozitia bisericilor pe sticla, modul in care omul simplu priveste ideea mortii.(p.90);
  • OMUL TRADITIONAL
Omul cu suflet, omul de inima-din literatura.Epoca noastra este prea grabita sa scoata un om traditional(p.96).
  • MIRCEA DINESCU
Cu o casa cumparata in municipiul Calafat, a avut- intre anii 1993 si 1994- o bursa confortabila in Germania(p.140);
  • AURORA CORNU
Scriitoare, poeta, cineasta a fost sotia scriitorului Marin Preda.In anult 1965, ea s-a stabilit in Paris(strada Cognaco-Jay).Ea vine din Provita de Prahova, din lumea taranilor de munte mosneno.A interpretat rolul feminin principal in filmul "Genunchiul Clavei"(1970) de Eric Rohmer.Sotul ei , Aurel Cornea, inginer de sunet la Televiziunea Franceza, a fost ostatic, timp de un an de zile, in Liban.Biologic si siliceste Aurora Cornu apartine generatiei Labis.A inceput sa scrie versuri la varsta de 14 ani.
  • EPIDEMIE ..ONOMASTICA(P.171)
Admiratorul neconditionat al trilogiei La medeleni(1925-1927), al romanului in trei volume, al lui Ionel Teodoreanu, Michel Wattremez de la Universitatea Aix-eu-Provence din sudul Frantei, remarca faptul ca parintii din anii 1920 si 1930 si-au botezat fetele si baietii nou-nascuti cu numele eroilor din roman: Monica, Olguta,Danut.. O adevarata epidemie..onomastica.
  • OPINIA UNUI MEDIC DESPRE PREOT(p.206)
"Nu-i obligatoriu ca un preot sa creada in Dumnezeu, obligatoriu este ca el sa slujeasca bine in altar!"Replica data de T.Arghezi preotului din cartier care, venind cu botezul in casa din Martisor, il ispitea pe poet daca exista sau nu Dumnezeu.Poetul i-a pus, atunci, o intrebare care invita pe preotul necredincios sa-si schimbe meseria si sa-si caute vocatia la serviciul salubritatii publice.
  • INDEPARTAREA LUI Â SI SUNT(p.269)
Academia vine , in anul 1952 , cu proiectul noii ortografii:"de a indeparta pe â si pe sunt ".In "Contemporanul" din 18 iulie 1952, un profesor universitar "facut pe puncte", cum se zicea atunci in folclorul studentesc ."Dar nationalistii nu se indurau  sa se desparta de â.Sa nu se mai vada limpede ca roman provine din romanus? î a fost singurul semn folosit de presa muncitoreasca  din secolul al XIX lea, de tipariturile  si publicatiile P.C.R si , de marii nostri scriitori, ca de pilda Sadoveanu..Politica se amesteca si in lingvistica.
  • IORGU IORDAN
Profesor universitar, filolog care- din 95 de ani, 75 a cercetat limba romana si legile ei-scria:"Dupa mine cea mai exceptionala realizare estetica a naturii-altii ar spune ca a lui Dumnezeu-este femeia..."" Insa barbatul se cade sa fie rezervat, sa nu faca abuzuri, sa fie rusinos si sa nu pacatuiasca nici macar cu privirea...Daca vezi o femeie frumoasa pe strada, te uiti la ea, dar cuviincios...O femeie frumoasa face cat toti muntii si toate fluviile din lume, din punct de vedere afectiv.Sunt anumite limite impuse de respectul care trebuie sa existe intre oameni, adica barbatul nu trebuie sa vada in femeie un obiect de satisfacere a dorintelor lui"(p.288);
  • ROMANIA ACTUALA
Nu este paradisul de pe lume, dar nici nu cred ca Romania , in totalitatea ei, este o tara fara Dumnezeu si un pamant in care nu infloreste decat obiectia..Cred doar ca Romania este o tara cu o istorie grea si cu o cultura eminenta(p.335);
  • FILOZOFIA UNUI MESERIAS
"Se descurca cine poate, a face bani este esential in viata, cartea nu mai renteaza.Azi, totul este sa ai idei productive(p.356);
  • "ROMANUL are talentul de a incepe un lucru cu vocatia de anu se incheia niciodata."(p.356);
  • CINE A FOST PAPURA VODA?
Se tot spune:suntem tara lui Papura Voda.Dar cine a fost Papura Voda?Domnitorul Stefanita Voda Lupu poreclit Papura Voda, din cauza foametei din vremea lui,era unul din cei doi feciori ai lui Vasile Lupu, din a doua casatorie. Din prima casatorie:Ion Voda.Alti doi baieti ai lui V.Lupu au murit de mici.Amandoi au domnit ca vai de ei.(P.Salcudeanu-"Iubeste ziua de maine",p.16);
  • RITUALUL DESCANTECULUI PENTRU DEOCHI(p.13-14)
"Dragii mei, va marturisesc, imi pare rau ca nu i-am solicitat bunicii mele  sa-mi scrie ce zice in ritual.Totusi, am retinut ceva din ceea ce se aseamana unui blestem.Se pun carbuni intr-o cana cu apa neinceputa.Femeia face cruce peste cana cu apa neinceputa, spune ceva in soapta stiut numai de ea,ii da barbatului sa soarba de trei ori.Dupa aceea, vara doua degete in apa, ii freaca fruntea,ii descheie camasa si il stropeste pe piept, ii freaca si talpile picioarelor.Va spun, cu mana pe inima, ca eu, care ma deocheam des, descantecele pentru deochi ale bunicii, imi luau durerea, ma eliberau de toate cele".
  • TERIBILISM SAU BETIE VOLUNTARA?!!!
Un autoturism, sfidand orice lege a circulatiei rutiere a bunului simt, a patruns, la orele unei dimineti de octombrie 2011 pe aleea Bulevardului "Tudor Vladimirescu" al municipiului Calafat, venind dinspre Bulevardul "H.C.Crisan" si s-a oprit pentru ca avea..pana de cauciuc.Un caz similar s-a petrecut vineri, 25 spre 26 decembrie a.c, la orele 3.50.Un autoturism a lovit gardul imprejmuitor din dreptul Bisericii" Adormirea Maicii Domnului" , spre "Casa Italia", pe care l-a rupt pe o portiune.Autorul anonim pentru ca cine vegheaza la linistea noastra publica nu se afla in zona. Teribilism sau betie voluntara?!!!

miercuri, 19 octombrie 2011

NATURA SE DISTREAZA

             Pe ici pe colo,ce-i drept rar,natura ne ofera-in aceasta toamna-surprize.Unii pomi sau unele flori au inflorit a doua oara.Semn-spun batranii-ca toamna-i lunga.Intr-un canal de pe ,,1907",aproape de un magazin mixt,stau ingemanate,un vrej de lubenita si un lujer de rosii-in floare-cu o vigoare ce uimesc ochii trecatorului negrabit sa admire ca...natura se distreaza!Totul e sa-ti faci timp,omule grabit spre nu stiu ce si nu stiu cum sa descoperi,cu mintea si sufletul,frumusetile ei.

CURIOZITATI

           *Lebada canta o singura data si pe urma moare;
           *Severinul-,,Venetia Olteniei";
           *Fluierul din lemn de prun fiert in lapte de mioara,canta mai frumos decat lemnul de fag;
          *Sahara olteniei.Pamanturilor din sudul Doljului li s-a spus,nu se stie de cand,Sahara Olteniei,ocolita de ploi;
           *Asezarea Vaideeni.Un document mentioneaza asezarea pe la 1504 cand i se spunea Vaideei,loc unde oamenii traiau,stapini,netulburati de nimeni;
       *,,Regina glandelor",care regleaza toate tainele organismului omenesc,numita cu numele de basm ,,hipofiza",este asezata sub saua turceasca,in creier;
           *In India,sobolanul este considerat un animal sfant.Nu te poti atinge de el.Exista temple inchinate lui,cu uluitoare statui facute inainte cu milenii,in care sobolanii,soarecii misuna in voia lor si populatia ii hraneste...cu grau,in vreme ce ea insasi n-are ce manca;
          *Pe vremuri,in loc de lumanari de seu si opait (un ciob de oala sparta in care se punea grasime si din orice zdreanta facea un fitil si-i dadea foc;
           *Profesorul Alexandru Balacila este fondatorul Muzeului Portile de Fier;
        *La 22 aprilie 1833,generalul Kiself a dat un decret prin care s-a hotarat infiintarea orasului Turnu Severin;
            *De la 8 septembrie serpii se ascund in pamant;
           *Romania a fost,este,si va fi o tara cu majoritate demografica rurala.Oltenia avea blazonul:,,colt de tara eminamente agricola".In Romania inca se poarta prea multe masti:unele din ratiuni plubicitare,altele din ticalosie,iar altele din necesitati estetice,de chirurgie reparatorie,ceruta de atacuri domestice, de tip venetian;
            *Cand esti mahmur,o cana cu lapte de capra merge de-a dreptul la suflet;
           *Daca inhalezi zece minute aburi dintr-un lighean cu benzina,in minutul al unsprezecelea te indrepti spre lumina celor care nu cuvanta cu niste visuri pe care nici cocaina nu ti le da.

OPINIA MEA

                                FESTIVAL SAU ZIUA RECOLTEI

               In Dictionarul Limbii Romane contemporane (autor Vasile Breban) Festival inseamna: ,,manifestare artistica (muzicala,teatrala) cu caracter plubicitar: Festivalul ,,Roadele toamnei" Calafat 7-9 octombrie 2011.Organizatorii au ca masluit notiunile.Mai precis era sa fie Ziua Recoltei cum se sarbatoreste,dupa traditie,in toate zonele tarii.Festivalul prin insasi denumirea sa ne obliga la mai mult:sa facem din tot o manifestare artistica,din pacate,reprezentata doar pana la o anumita exigenta.Intotdeauna,ca si acum,Ziua Recoltei a avut si are un substrat politic.Dincolo de toate cele,m-as fi bucurat sa vad o Explozie cu cele mai reprezentative produse ori preparate culinare din diferite zone ale tarii,premiate de un juriu exigent,decat o... ,,insiruire" de comercianti.In acest fel,cred,ca s-ar fi putut promova traditia culinara a zonelor tarii,fiecare cu specificul ei,ar fi indemnat si stimulat oportunitatile in domeniu.
               Odata cu incheierea Festivalului,ceea ce ne-a ramas multora in Cuget vor fi,cu siguranta,imaginile a cate produse am savurat ori am avut posibilitatea sa le degustam,cat ne-am ,,distrat" de tare ori cati bani am irosit pe nimicuri sau cat au cantat de bine si ritmat solistii,pe scena,in cele trei zile.Deci,sufletul si cugetul n-au prea mult de castigat de la o astfel de manifestare,cu bani multi pusi in joc,care ar fi fost bine sa fie de simtire si cuget romanesc.Sa fi primat latura culturala,din care sa se foloseasca multi.

ORASUL CARE CANTA-CALAFATUL IN IMAGINI TELEVIZATE

               Duminica,9 octombrie 2011,de la ora 17:30 pana la ora 17:45,pe canalul TVR3,orasul Calafat a fost prezentat,in imagini televizate,sub un generic sugestiv: ,,orasul care canta".Am vazut pe Dan Vana si Zory David interpretand muzica folk,Grupurile vocale ,,Amadeus" si ,,Perla Dunarii",Corul mixt al Bisericii ,,Izvorul Tamaduirii"(dirijor-preotul Valeriu Tudor),instrumentisti:Emil Pondila (saxofon),Ion Craitoiu si Letitia Sterian (batutul toacei din lemn),Cristina Burca (fluier),grupul ,,Perla Dunarii".Pornind de la indemnul ,,canta ce-ti vine in minte acum" am remarcat interpreti ocazionali luati prin surpriza:dr. Mihai Popescu,o postarita,un grup de copii de rromi etc.
               Locurile alese pentru filmare:case vechi,darapanate,Fantana Invelita (pe cand era vopsit cu gri gardul de imprejmuire),Portul Calafat,Biserica ,,Izvorul Tamaduirii" (cafasul unde corul a interpretat melodiile:,,Iac-asa" si ,,Miluieste-ma Dumnezeule"),fluviul Dunarea,hotelul ,,Panoramic",Palatul Copiilor,casa de rromi s.a.
               In prezent,multe din film nu mai corespund,vremea a adus schimbari,deci pelicula ar trebui...reinoita cu imagini actuale.

joi, 6 octombrie 2011

,,CUNUNA ROZELOR" DINAINTE SI DUPA REVOLUTIE

               ,, Calafatul , orasul rozelor , al castanilor si stejarilor sculari , al holdelor aurii , al industriei moderne , dar si al falnicelor monumente istorice..." , asa il caracterizau doi istorici , fii ai acestui oras , profesorul dr. Vasile Petrisor si prof. Lelius Mandroiu , in cartea ,,Calafat trepte de istorie".Pe drept mii de trandafiri de diferite soiuri si culori (asa era candva) , ce produceau din luna mai si pana toamna tarziu o explozie de parfum si culoare.
                  Nu intamplator am apelat la aceste trimiteri , ci cu un scop definit.Acest orasel de la nordul Dunarii a fost gazda , in zilele de 10-12 iunie 1988 al celei de-a XI-a editii a Festivalului ,,Cununa Rozelor".Organizat sub egida Comitetului de Cultura si Educatie Socialista Calafat , Consiliului Educatiei Politice si Culturii Socialiste Dolj , a Centrului Judetean de Indrumare a Miscarii Artistice de Amatori , s-a constituit intr-un concurs interjudetean de muzica populara si usoara la care au participat concurenti din toate zonele geografice ale tarii:Ardeal , Dobrogea , Maramures si Moldova.
                   Traditionala manifestare face corp comun cu ,,Decada culturii calafetene" , ambele constituindu-se intr-o emulatie a spiritului creator si de valorificare a talentelor autentice in pragul afirmarii.Semnificativ este faptul ca ziua a doua a fost dedicata implinirii a 40 de ani de la nationalizarea principalelor mijloace de productie , prilej cu care au fost oferite ,,o cununa" de melodii in care s-a regasit bucuria evului socialist.
                    Pe scena in aer liber (la Gradina de vara) , in sala de spectacole , participantilor-de fiecare data in numar mare-li s-au oferit buchete de ,,roze" din partea unor solisti vocali profesionisti cu renume:Anuta si Nicolae Tudorovici (Maramures) , Mihai Mihalache , Maria Vaduva , Gheorghe Rosoga (Oltenia) , Marcela Guragota (Moldova) s.a.
                    Juriul concursului a analizat cu exigenta si stabilit urmatoarele premii:

       A.La Muzica Populara
          Premiul I-Iuliana Andreescu (Craiova);
                        -Viorica Abrudan (Cluj-Napoca);
          Premiul II-Nicolae Boldut (Simleul Silvaniei);
          Premiul III-Gabriela Coscodar (Sibiu);
                          -Vasile Pop           (Maramures);
          Premiul Comitetului de Cultura si Educatie Socialista Calafat-Cornel Chiroiu (Bucuresti);
          Premiul ziarului ,,Inainte"-Nicolae Raducanu (Hirsova);
          Premiul Cenaclului ,,Gheorghe Braescu"-Ion nitu (Craiova);
          Premiul Intreprinderii ,,Textila" Calafat-Ionica Rosca (Calafat);
          Premiul Cooperativei Mestesugaresti-Vasilica Pirvulescu (Drobeta Turnu Severin);
          Premiul pentru Prelucrarea si Industrializarea Legumelor (IPILF)-Casandra Tofan (Galati);
       B.La Muzica Usoara
           Premiul I-Ileana Rusun (Caracal);
                         -Mihai Nastasescu (Craiova);
           Premiul II-Claudia Brbulescu Narcisa (Pitesti);
           Premiul III-Daian Popescu (Craiova);
           Mentiuni-Aurora Padeanu (Segarcea);
                        -Elvira lazarescu (Calafat);
            Premiul Tineretii-Georgiana Saizu (Calafat);
             Premiul Comitetului de Cultura si Educatie Socialista-Cristian Popescu (Turda);
          De o mare popularitate s-a bucurat prezenta pe scena al solistului de muzica usoara Alexandru Jula , de altfel si valoarea la care s-a ridicat Festivalul.
             Asa a fost in acel an.In anul 2011 , intre 20-21 august , orele serii , in Centrul Civic al municipiului Calafat s-a desfasurat Festivalul International Balcanic de Muzica Usoara ,,Cununa Rozelor" , organizat de Primaria si Consiliul Local al Municipiului Calafat , Radio Romania.Au participat solisti din:Bulgaria , Romania , Serbia , Turcia si ungaria.Prtener media :TVR Craiova
             Neputand participa in cele doua seri ale noului Festival nu-mi permit sa fac o comparatie ci , dupa cum se remarca , s-a redus doar la un singur den de muzica si s-a exstins dincolo de granitele Romaniei , in Peninsula Balcanica , speram nu numai ca teritoriu , dar si ca valoare interpretativa.

CALAFATUL VAZUT DE SAVANTUL N. IORGA

               *,,Ca un semn al celor din urma lupte ale noastre aici , malul romanesc inalta ceva mai in susul apei un monument.El domina , caci aici malul ne ajuta pe noi: pentru intaia oara in acest unghi oltean al Dunarii noi avem inaltimile.
                Dar aici ramanem cu livezile noastre , ai caror arbori frumosi inca , impodobesc dealul scorburos si taiat in dungi.De la aceste doua daruri ale naturii , Calafatul , care e vechi ca schele si nu ca oras, isi capata o parte din frumusetea prietenoasa.Iar alta parte i-a dat-o gustul nostru pentru ceea ce e elegant , dragut.Cele doua biserici sunt frumoase , si pe malul aparat de cheiuri de piata se vad case placute , vesele , primitoare.Printr-o taietura adanca a dealului , inainteaza o frumoasa strada plantata cu arbori.Si din mijlocul unei dumbravi priveste o casuta taraneasca incapatoare si curata , ca o afirmare a vietii de sate , stapana , de unde pornesc oltenii zdraveni , cu figura nobila cari asteapta la ponton sau pazesc mandri pe mal , la uniforma ostirii noastre"
             *,,...Intr-un tarziu un sir de lumini se vede , apoi mai departe altele ce tremura-acolo e Dunarea-si sus , si mai departe , un ultim punct stralucitor , care e pe malul celalalt.Sintem la Calafat , si trasura ne poarta prin strade drepte , cu case mari , bune , dar aproape cu totul cufundate-n intunerec , oprindu-ne la un mare hotel somnoros , a carui lista de oaspeti cuprinde nume de greci si evrei , grinari , samsari si gheseftari.
                  Vazut ziua , Calafatul o creatiune a lui Stirbei-voda ca si Calarasi , la cealalta parte a Dunarii , se arata ca un oras vesel.Stradele drepte , soselele trase dupa un plan cuminte , se desfasoara intre cladiri trainice cu acoperamantul de tigle , obisnuit in Dolj , ca in multe parti din sesul care a fost vecin cu turcii.O alee larga e deschisa la mijloc , de la un capat al targului la altul.Mari magazii de grine , iar la Dunare , acum ca si in octombrie , ca si in tot cursul anului , mi se spune , o adevarata flotita de slepuri cu nume in toate limbile.In mijloc se desfasoara o frumoasa gradina publica , impodobita cu elegantul ,,pavilion"-cafenea.
                   Amintirile razboiului din 1877 dau un interes deosebit acestui vesel port din provincie.Pe deal , vulturul cu crucea in plisc-cei ce l-au facut par sa fi uitat ca acesta e stema munteana , si nu marca Romaniei-asezat pe un obelisc de piatra s-au spart [...].In vale , un alt monument pomeneste de sergentul Popescu Constantin , cel dintai oastas in razboiul pentru neatirnare [...]"
                     Sursa:N. Iorga - ,,Romania cum era pina la 1918", pag.12 , 65-66.