- ARDELENII, oamenii podisului transilvan si al versantelor interioare ale cununii carpatine sunt existente sobre, croite pe masura sobrietatii si asprimii destinului pe care l-au avut de traversat.Spontaneitatea le lipseste, sunt mai elaborati, dar plini de realism, profunzi in gandire, metodici in actiune si seriozitatea lor se confunda cu incapatanarea de catar.Sunt prin excelenta oamenii duratei.Obsesia lor este istoria , care le-a pus in carca, timp de o mie de ani, vicisitudini cu carul si probe de foc pe care le-au escaladat cu demnitate.Valorile moral-sociale ale prezentului le extrag, in principal, din concluziunile si invataturile pe care istoria le-a gravat in celula lor intima, cu acizi tari, ca intr-o placa de iridium.
- MOLDOVENII, sunt blajini, melancolici, meditativi, inclinati spre visare si interpretarea sentimentala a vietii:de aceea sunt indeobste, naivi, creduli, "lipiciosi", rostirea lor are "dulceata" si manifesta neasemuita incredere in semeni.Insa vai de acela care il insala pe moldovean in sentimentul investit, mania acestuia este mai nepotolita decat a oamenilor zisi temperamentali.
- MUNTENII, sunt oamenii Campiei Romane si al spatiului terasat, evoluand in trepte si valuri, pana in zona submontana a tarii; foarte probabil ca spiritul lor este puternic iradiat de aceasta deschidere spatiala de larg orizont, de locuitori in amfiteatrul luminii.Au limpezime in manifestarile cotidiene, echilibru si delicatete, ceea ce traduce in absolut toate manifestarile vietii muntene.Poate nu intamplator s-a decantat in aceasta zona, mai bine decat altundeva, una din valorile primordiale ale poporului roman, limba, care atinge in Muntenia apogeul de puritate, motiv sa se impuna drept trunchi principal al limbii literare romanesti.
- OLTENII, sunt oameni de dincolo de Olt, mai exact dintre Olt si Jiu, cu o individualitate bine marcata in contextul tipologic national;au minte speculativa,mobilitate de spirit, sunt inventivi, improvizori geniali(de unde o doza de superficialitate), repezi la manie si tot atat de repezi la impacare, oscilatii care se trec adesea cu vederea, deoarece sunt simpatici foc, ascutimea de minte si umorul ii insoteste peste tot si in toate, ceea ce le da si avantaje si le dauneaza, deopotriva.S-a creat o adevarata "legenda" in jurul Olteniei si oltenilor:acestia sunt tinta mai tuturor glumelor, precum bosniecii la sarbi, bavarezii la nemti ori scotienii la englezi.Una tipica si scurta:(intrebare)ce face olteanul cand n-are ce face?(raspuns)se dezbraca de vesminte si le pazeste de hoti.
In anul 1873 a fost publicata opera lui B.P Hasdeu "Istoria critica a romanilor" si retiparita sub ingrijirea reputatului lingvist Grigore Brancusi, la putin timp dupa aparitia "Studiilor romanesti"(1871) ale lui R.Rosler.
Exista o legatura intre pamant si neam care depaseste circumfusele, atat de stransa si hotaratoare incat, zice Hasdeu, pamantul rasfrange imaginea neamului, iar neamul rasfrnange imaginea pamantului.Noi, romanii, dovedeste istoricul, suntem belicosi sau forti dupa provenienta noastra, de la munte sau de la campie.Muntenii sunt forti, cojani sau belicosi:"In Moldova ca si in Muntenia , pe cand belicosa agresiune petrecea strengarind la ses, adevarata forta incapand de la agatarsii pana la Tudor Vladimirescu, resedea in crestetul Carpatilor;mai in specie insa, in Muntii Occidentali, acolo unde dezvolta concursul cel mai abundente ale tuturor convietiunilor fizice, acolo, unde plaiul voinic se ciocneste cu Dunarea bogata;acolo unde fluviul , in loc de a tara dupa sine neste maluri ofilite, bolnavicios cortegiu de lacuri dulci-sarate, devine si el un formidabil munte de porfir in Oltenia.Hasdeu socoteste Oltenia ca matrice stilistica a romanismului .El aduce in sprijin statisticile medicinei asupra salubritatii gintelor muntoase si trei bule papale din secolul al XIII-lea.Una dintre ele arata ca puterea de inmultire a locuitorilor din Oltenia pustiita de tatari este enorma:"populi multido supercrevenit".Petre Pandrea face mai tarziu elogiul spiritului cobilitar si credea ca el se va impune intr-o Europa fara modala si fara capatai.
Bibliografie:
Pop Simion-"Civica",pag.69-70
Eugen Simion-"Moartea lui Mercutio"pag.62
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu