MADALINA STOICA-O VOCE IN PLINA ASCENSIUNE

M-am reintalnit cu Madalina Stoica(nascuta pe 17 august 1979 in Motatei-sat,judetul Dolj,absolventa a Grupului Scolar Agricol Calafat)de asta data, la TVR,Craiova,duminica,26 iunie 2011,la orele serii.
I-am admirat minunata voce,prezenta scenica,asa cum am facut-o in anul 1997 cand,in urma unui spectacol cultural-artistic al G.S.S.A Calafat,spuneam- intr-un ziar local -ca "Madalina Stoica este un talent autentic,o voce de rezonanta...Vocea Madalinei Stoica se remarca,printr-o acuratete care scormoneste,pana la lacrimi,adancurile fiintei umane.Am numit-o "Veta Biris a Olteniei" si nu intamplator.Ea interpreteaza,cu precizie,melodiile marii interprete din Ardeal,ca si pe ale Savei Negrean-Budascu,Mariei Tanase."
Emiteam atunci ipoteza ca Madalina Stoica  "s-ar putea alatura numelor celebre ale melosului nostru popular".
 Domnul prof. Constantin Dan Bora,directoul Grupului Scolar Agricol Calafat(si acum al Colegiului Tehnic "Stefan Milcu")o recomanda pe fosta sa eleva,pe Madalina Stoica,"un talent autentic,o voce care promite".Dupa ce am audiat melodia pe care a interpretat-o ,acompaniata de orchestra Ansamblului "Maria Tanase" din Craiova(condusa de maestrul  Nicu Cretu)pot afirma,cu temei ,ca Madalina Stoica Tanasie(acest nume din urma fiind adaugat dupa casatorie)este o voce in plina ascensiune,pentru cei din zona ,o mandrie.
Ii urez succes deplin in implinirea dorintelor pe linie artistica!

CALEIDOSCOP

*In BÄCANIE, se vindeau : sticle de lampa cu petrol,covrigi uscati, bomboane,gaz,vopsele si alte maruntisuri;

*La hanul lui Sfetea din comuna Tismana (judetul Gorj) poposea adesea poetul George Cosbuc,pe care il insoteau oamenii  locului(ciobanii sau vararii).Chioscul unde se odihnea poetul Cosbuc(care ii poarta numele) este pastrat in mare cinste;

*Mina creionului cu care scriem ori desenam este din grafitul extras  din unica mine din tara din muntele Catalinu(judetul Gorj).

DESPRE COMERTUL SCHIMB PE SCHIMB DE ALTADATA-O POSIBILA TEMA DE DEZBATERE ONLINE

            Acoperisurile caselor erau pe vremuri,in Oltenia,din:papura,trestie,paie,şiţā.Acestea au fost inlocuite-odata cu patrunderea progresului,a civilizatiei-cu tigla rosie arsa,tabla iar,in zilele noastre,cu diverse alte materiale noi,autohtone sau importate.Cei care am trait in acele timpuri ne aducem aminte,cu nostalgie,de casele acoperite cu şiţā.Poate ca putini cunosc faptul ca,unii oameni de la munte au facut o preocupare,o profesie,din producerea

şiţei.Taietorii de şiţā (care se obtinea din trunchiuri de fagi sau de brazi) o dadeau ,in schimb ,pentru : porumb,dimie,branza,rachiu sau o noatina.Cine nu avea asa ceva,dadea bani.Acest aspect seamana  cu acei  "vārari",tot de la munte, din judetul Valcea,care dadeau in schimb materia-din care,prin stingere cu apa,se facea varul pentru constructii(pastrat in varniţe-groapa mare in pamant,acoperita)-la oamenii de la campie,de la care primeau cereale.Acesti vārari  erau din zona Bistritei,unde exista o cariera de calcar ,si umblau,cu zilele,in carute cu coviltir la care legau cātele.De aici,vorba :"olteni cu catea la caruta".

         Acum,timpurile sunt altfel,gasim materiale de constructii in magazine,nu se mai practica decat sporadic comertul  schimb pe schimb(ex.vad rudari care umbla,prin sate,cu desagii in care au vase de plastic,altadata si petrol lampant).Am putea afirma ca acest comert nu era lipsit de temei,ar putea fi benefic si astazi in conditii paupere de viata,mai ales in mediul rural,isi are traditiile in istorie,cand nu erau bani.Eu nu analizez problema ca un etnograf insa,cred ca sunt lucruri care merita sa fie readuse in atentie;reactualizate,pentru ca tin de traditia romaneasca.Este doar o tema de CUGET ROMANESC la care invit pe cei interesati,la o dezbatere online.Merita ori nu?

PESCARESTI

*Poluarea fluviului Dunarea cu chimicale a diminuat in timp,cantitatea de peste de apa dulce;
*Dintre unelte vechi de pescuit amintim:navoadele,varsti,tepoaice,napaste,lotci(pentru balti),setci,carlige,s.a.
*Pestii : platicile,scobari,mrenele,crapceanii,stiuca,se frig inabusiti in apa,cu sare si usturoi;

*Pestele Somnul este cel mai mare rapitor din apele noastre dulci,indeosebi din Dunare si afluentii ei.Sta ascuns printre trestii sau infipt cu coada in malul apei.Pentru pescuirea lui  se folosesc carlige mari in care se infige momeala(bucati de ficat si de plamani de vita).Sforile (sculele de pescuit)sunt legate de tarusi(pripoane)bine infipti in pamant sau de cate un ciot de salcie,in asa fel ca nada sa stea in apa pe unde se crede ca-si cauta somnii hrana.Cand pestele se simte agatat de carligul de unde si-a infulecat prada,incepe sa se zbata si atunci alte carlige insirate pe sfoara ii patrund in carne si ii domolesc zbaterea.Dar,de multe ori,ana cand sa cada pestele intr-o asemenea  capcana,trebuie sa astepti cu rabdare

INVATA DE LA TOATE

Invata de la ape sa ai statornic drum,
Invata de la flacari ca toate-s numai scrum,
Invata de la umbra  sa taci si sa veghezi
Invata de la stanca cum, neclintit ,sa crezi!
Invata de la soare cum trebuie s-apui

Invata de la piatra cat trebuie sa spui,
Invata de la vantul ce adie pe poteci,
Cum trebuie prin lume de linistit sa treci
Invata de la toate,ca toate-ti sunt surori,
Sa treci frumos prin viata;sa poti frumos sa mori.
Invata de la vierme,ca nimeni nu-i uitat.
Invata de la nufar sa fii mereu curat
Invata de la vultur cand umerii ti-s grei,
Si du-te la furnica sa vezi povara ei!
Invata de la greier,cand singur esti,sa canti,
Invata de la luna sa nu te inspaimanti
Invata de la pasari,sa fii mai mult in zbor,
Invata de la toate,ca totu-i trecator!
Ia seama fiu al jertfei prin lumea care treci,
Sa-nveti din tot ce piere,cum sa traiesti in veci.
             Din lirica norvegiana