ROMANI, TREZITI-VA!

• "Destinul nostru a fost sa devenim crestini ortodocsi si sa ramanem latini cu radacini traco-dacice.Sansa nnoastra ar fi sa cream cu aceste date o mare cultura care sa ne exprime indentitatea spirituala si sa ne vindece de complexe.Inclusiv de complexul de a nu fi ceea ce nu putem fi.Un complex care se revendica in presa de azi dintr-un fel de mazochism colectiv.Langa acest mazochism colectiv exista, sugera Huxley si un narcisism colectiv.Sfarsitul unei civilizatii se anunta prin multumirea de sine dar, as adauga, si prin eterna contestare de sine.Cine fuge la infinit de propria identitate sfarseste prin a si-o pierde"(Eugen Simion-"Moarte lui Mercutio"pag 224);
• In "Cuvantul"(nr.din 2 mai 1990)articolul " Intre tristete si rusine"semnat de Aurelian Craiutu, un tanar polotolog sau sociolog aduce, in prim plan, ceea ce persista dupa Revolutie, la romani:"Vazand in jur atata neputinta de a iesi odata din minciuna si de a trai in adevar, vazand incapacitatea funciara a multora de a intelege mersul evenimentelor si manipularile de tot felul la care au fost supusi, am ajuns sa cred ca votul universal este in unele conditii una dintre cele mai periculoase idei pe care omenirea moderna le-a conceput si pus in practica pentru a trai intr-o societate democratica.In fapt, nu de putine ori(Hitler este cel mai celebru caz), prin votul universal au fost legitimate cele mai crunte tiranii, pe care apoi tot alegatorii au fost aceia care le-au suportat.Cineva spunea, pe buna dreptate,  ca societatile  occidentale au ajuns la sufragiul universal abia dupa ce asa-zisa democratie populara a disparut, deci dupa ce au fost mai intai parcurse cateva etape preliminare.Eu nu cred ca un om care nu are alt ideal decat acela de a manca un kilogram de carne in plus(astfel de exemple sunt cu sutele de mii la noi in clipa de fata)nu ar trebui admis in fata urnelor, caci el nu poate avea optiuni politice coerente  si ferme si nu este responsabil pentru ceea ce face.Votul lui nu poate fi pus pe acelasi plan cu votul celui care cunoaste realitatea inconjuratoare, care judeca cu propriile sale ganduri evenimentele si care nu se lasa manipulat atat de usor.Din acest motiv, intrucat dreptul de a vota nu poate fi totusi de nimeni confiscat, s-ar cuveni ca cei iresponsabili sa nu se prezinte in fata urnelor, ipoteza care este din pacate nereala, pentru simplu motiv ca ei nu simt propria lor orbire."(Eugen Simion-"Moartea lui Mercutio"pag.219-220).
• "...Important este sa dorim sa fim liberi si sa sustinem necesara rezolutie morala.Poporul roman are nevoie de ea.Regimul totalitar a unit, in esenta, coruptia cu fanatismul.Celula moala a individului a fost atinsa.Regenerarea este un proces anevoios, de lunga durata.Trebuie inceput la scoala si continuat prin toate formele ei de educatie sociala.Trebuie sa redam un sens inalt si profund , cumvreti sa-i zicem, notiunile de onoare, omenie, prietenie, mila, respect fata de om, toleranta, si, mai ales, trebuie sa facem in asa fel ca omul sa respecte, in viata curenta, legea morala si sa creada in valorile spiritului.Noi, romanii, trebuie sa ne lepadam de stilul pe care ni l-a impus mizeria.Stilul de viata si stilul(modul) nostru de a fi in lume...(op.cit.,pag.343)

PORTRET TIPOLOGIC AL PROVINCIILOR ROMANESTI

• ARDELENII, oamenii podisului transilvan si al versantelor interioare ale cununii carpatine sunt existente sobre, croite pe masura sobrietatii si asprimii destinului pe care l-au avut de traversat.Spontaneitatea le lipseste, sunt mai elaborati, dar plini de realism, profunzi in gandire, metodici in actiune si seriozitatea lor se confunda cu incapatanarea de catar.Sunt prin excelenta oamenii duratei.Obsesia lor este istoria , care le-a pus in carca, timp de o mie de ani, vicisitudini cu carul si probe de foc pe care le-au escaladat cu demnitate.Valorile moral-sociale ale prezentului le extrag, in principal, din concluziunile si invataturile pe care istoria le-a gravat in celula lor intima, cu acizi tari, ca intr-o placa de iridium.
• MOLDOVENII, sunt blajini, melancolici, meditativi, inclinati spre visare si interpretarea sentimentala a vietii:de aceea sunt indeobste, naivi, creduli, "lipiciosi", rostirea lor are "dulceata" si manifesta neasemuita incredere in semeni.Insa vai de acela care il insala pe moldovean in sentimentul investit, mania acestuia este mai nepotolita decat a oamenilor zisi temperamentali.
• MUNTENII, sunt oamenii Campiei Romane si al spatiului terasat, evoluand in trepte si valuri, pana in zona submontana a tarii; foarte probabil ca spiritul lor este puternic iradiat de aceasta deschidere spatiala de larg orizont, de locuitori in amfiteatrul luminii.Au limpezime in manifestarile cotidiene, echilibru si delicatete, ceea ce traduce in absolut toate manifestarile vietii muntene.Poate nu intamplator s-a decantat  in aceasta zona, mai bine decat altundeva, una din valorile primordiale ale poporului roman, limba, care atinge in Muntenia apogeul de puritate, motiv sa se impuna drept trunchi principal al limbii literare romanesti.
• OLTENII, sunt oameni de dincolo de Olt, mai exact dintre  Olt si Jiu, cu o individualitate bine marcata in contextul tipologic national;au minte speculativa,mobilitate de spirit, sunt inventivi, improvizori geniali(de unde o doza de superficialitate), repezi la manie si tot atat de repezi la impacare, oscilatii care se trec adesea cu vederea, deoarece sunt simpatici foc, ascutimea de minte si umorul ii insoteste peste tot si in toate, ceea ce le da si avantaje si le dauneaza, deopotriva.S-a creat o adevarata "legenda" in jurul Olteniei si oltenilor:acestia  sunt tinta mai tuturor glumelor, precum bosniecii la sarbi, bavarezii la nemti ori scotienii la englezi.Una tipica si scurta:(intrebare)ce face olteanul cand n-are ce face?(raspuns)se dezbraca de vesminte si le pazeste de hoti.

In anul 1873 a fost publicata opera lui B.P Hasdeu "Istoria critica a romanilor" si retiparita sub ingrijirea reputatului lingvist  Grigore Brancusi, la putin timp dupa aparitia "Studiilor romanesti"(1871) ale lui R.Rosler.

Exista o legatura intre pamant si neam care depaseste circumfusele, atat de stransa si hotaratoare incat, zice Hasdeu, pamantul rasfrange imaginea neamului, iar neamul rasfrnange imaginea pamantului.Noi, romanii, dovedeste istoricul, suntem belicosi sau forti dupa provenienta noastra, de la munte sau de la campie.Muntenii sunt forti, cojani sau belicosi:"In Moldova ca si in Muntenia , pe cand belicosa agresiune petrecea strengarind la ses, adevarata forta incapand de la agatarsii pana la Tudor Vladimirescu, resedea in crestetul Carpatilor;mai in specie insa, in Muntii Occidentali, acolo unde dezvolta concursul cel mai abundente ale tuturor convietiunilor fizice, acolo, unde plaiul voinic se ciocneste cu Dunarea bogata;acolo unde fluviul , in loc de a tara dupa sine neste maluri ofilite, bolnavicios cortegiu de lacuri dulci-sarate, devine si el un formidabil munte de porfir in Oltenia.Hasdeu socoteste Oltenia ca matrice stilistica a romanismului .El aduce in sprijin statisticile medicinei asupra salubritatii gintelor muntoase si trei bule papale din secolul al XIII-lea.Una dintre ele arata ca puterea de inmultire a locuitorilor  din Oltenia pustiita de tatari este enorma:"populi multido supercrevenit".Petre Pandrea face mai tarziu elogiul spiritului cobilitar si credea ca el se va impune intr-o Europa fara modala si fara capatai.

Bibliografie:

Pop Simion-"Civica",pag.69-70

Eugen Simion-"Moartea lui Mercutio"pag.62